Luna aprilie abundă de sărbători: 07– Ziua alfabetului rom; 08- Ziua mondială a romilor; 16- Ziua actorului rom; 20- Ziua nesegregării şi a nediscriminării în învăţământ; 24– Ziua domnitorului rom Răzvan-Vodă; 25- Ziua holocaustului, ziua strategiei şi a legislaţiei pentru romi şi ziua cărţii rome din România.
Gruparea cea mai evoluată a romilor din România sunt lăutarii. Aceştia erau ocupaţi cu ,,serviciile artistice” oferite ,,gagiilor” (neromilor), cu prilejul Sfintelor sărbători Pascale catolice şi ortodoxe. Bărbatul nefiind acasă, famila romă nu serba Sfintele sărbători Pascale, decât ,,adaptându-se” comunităţii locale care serba Sfintele Paşti. Prima zi de joi (când lăutarii nu aveau ,,comenzi”) de după Sfintele Paşti Ortodoxe, în care această grupare romă îşi serba paştele, a devenit ,,Joia verde”, sărbătorind-o ca Sfintele Paşti ale Romilor! De atunci, obiceiul s-a încetăţenit şi a fost preluat şi de alte grupări rome tradiţionale, care serbează în fiecare an ,,Joia verde”–Paştele Romilor…mai puţin romii seden-tarizaţi şi vătraşii, care serbează Sfintele sărbători Pascale catolice sau ortodoxe, conform tradiţiilor ,,gagiilor”( neromilor).
Romii vopsesc ouă folosindu-se de culori obţinute prin fierberea plantelor. Culoarea brun-roşcată o obţin din fierberea cojilor de ceapă roşie, în amestec cu puţin oţet alimentar; galbenul prin firberea şofranului; verde închis prin fierberea frunzelor de nuc. Ouăle nu se încondeiază, ci rămân ,,iuni”, culoare dată de planta-colorant pe care o folosesc. În loc de pască, romii mănâncă (de post) o cocă din aluat nedospit, numit ,,palaneţ” copt direct pe plita încinsă a sobei.
Curăţirea trupului este o datină de ,,purificare şi sfinţenie”. Fiecare membru al familiei rome se spală, îşi curăţă trupul şi îl unge cu o ,,soluţie” obţinută din plante aromate. Părul lung al fetelor şi femeilor se despleteşte şi se spală, după care se unge cu petrol lampant şi ,,soluţia” din plante aromate. Există un adevărat cult al curăţeniei trupului, împărţit în ,,pur şi impur” – partea superioară a corpului este considerată ca fiind pură, în timp ce partea inferioară este impură – de aceea în familiile tradiţionale rome, apa folosită la spălatul părţii superioare nu se va folosi la curăţirea părţii inferioare a trupului, după cum nici prosopul nu se va folosi pentru ambele părţi ale corplui. Odată ,,ritualul purificării” fiind încheiat, familia romă tradiţională, se va ruga lui Dumnezeu pentru ,,sastimos, pakiv, gogi, lacso illo, barvalibo thai baxtalibo”– adică: sănătate, demnitate şi încredere, inima milostivă, bogăţie şi noroc” pentru fiecare membru al familiei.
La masă, tatăl, se va aşeza în ,,capul mesei”, apoi soţia lui şi copii, în ordinea venirii lor pe lume, ţinându-se cont de partea bărbătească. Femeia romă va servi bărbatul, apoi copii de parte bărbătească, urmează femeile (bunica, etc) şi ultima…gazda casei. Pe masa romilor vor fi bucate alese, preparate din carne, pâine de casă, cozonaci, prăjituri, ouă vopsite, ţuică şi vin. Cea mai aşteptată, gustoasă, aleasă şi tradiţională mâncare – specific ţigănească – de Paşti, este tocăniţa din maţe de miel, cu mămăligă şi varză acră.
A doua zi de Paşte, copii romilor mergeau la ,,udat” cu o licoare făcută în casă: se fierbeau plante aromate, obţinându-se o fiertură plăcut mirositoare, pe care o puneau într-o sticluţă, a cărei deschidere era acoperită cu…. tifon legat cu aţă, pentru a permite ieşirea lichidului! Fecioarele erau cele udate, de către feciorii necăsătoriţi. Ouăle primite de la gazdă, erau folosite la un joc al băieţilor: ,,banul în ou”: unul ţinea oul vopsit în mână, între arătător şi degetul mare - lăsând o parte a oului ,,la vedere” iar celălalt, la o distanţă de 1-2 m trebuia să ţintească oul, încercând să ,,împlânte” muchia banului în ou. Dacă nimerea…câştiga oul vopsit, dacă nimerea pe lângă, pierdea banul folosit!
Azi, probabil în puţine grupări tradiţionale rome se mai păstrează aceste obiceiuri şi practici tradiţionale, prilejuite de sărbătorile pascale…datorită adaptării şi adoptării ,,modelelor moderne” ale practicilor gagiilor! Păcat că aceste minunate şi unice practici prilejuite de sărbătorile pascale se pierd în paguba etniei rome.
BARVALE, SASTREVESTE thai BAXTALE SFUNTON PAITRAGI ROMALE! ( Sfinte sărbători pascale sănătoase şi bogate, romilor!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu