MANIFEST PENTRU ADEVĂR

(articol semnat de Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale – Mureş)

Acest material nu este unul electoral şi nu urmăreşte să vă convingă să votaţi un anumit candidat sau partid. Rândurile de faţă au fost scrise de oameni bine informaţi, care ştiu ce s-a petrecut în culisele unora dintre deciziile importante ale anului 2014, decizii care au influenţat viaţa de zi cu zi a milioane de cetăţeni ai României.

Considerăm că orice om de bun simţ, care iubeşte această ţară, trebuie să fie informat şi să judece în cunoştiinţă de cauză. De aceea, vă rugăm să îl citiţi cu atenţie până la capăt şi să trageţi singuri concluziile. Nu avem la dispoziţie posturi de radio şi televiziune plătite, ca să putem să spunem adevărul, şi de aceea am ales această cale.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă rugăm să daţi mai departe prietenilor şi cunoştiinţelor Dumneavoastră acest material.

Istoria USL

Uniunea Social-Liberală, USL, a fost o alianţă politică parlamentară şi preelectorală, constituită la 5 februarie 2011, între Alianţa de Centru Dreapta ACD (compusă din Partidul Naţional Liberal, PNL, şi Partidul Conservator, PC) şi Partidul Social Democrat, PSD. Liderii PSD, PNL şi PC, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, au semnat, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, Protocolul de funcţionare a Uniunii Social Liberale (USL).

În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării în Parlament a moţiunii de cenzură USL, în data de 7 mai 2012, Victor Ponta a fost învestit de preşedintele în exerciţiu, Băsescu, în funcţia de Prim-ministru al României în fruntea unui guvern al alianţei USL. După căderea Guvernului Ungureanu, care între altele fusese sprijinit şi de Uniunea Naţională pentru Progresul României, UNPR, dar înainte de alegerile generale din 2012, s-a format Alianţa de Centru-Stînga, alcătuită din PSD şi UNPR. USL a câştigat alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 în formula PSD+UNPR+PNL+PC, după care s-a format al doilea guvern USL, ”guvernul Ponta 2”.

Pe 24 februarie 2014, liderul PNL Crin Antonescu a anunţat sfîrşitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieşirea liberalilor de la guvernare.

Plecarea lui Tariceanu din PNL

Când fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din PNL, susţinătorii lui Antonescu şi Johannis l-au acuzat de trădare, dar trebuie să ştiţi un lucru: când politicienii acuză pe cineva de trădare, cel mai probabil cei care au comis trădarea sunt tocmai cei care acuză. Istoria este plină de exemple care dovedesc acest lucru, aşa că nu mai insistăm asupra lor.

Când a plecat din PNL, Tăriceanu a spus doar atât: că este şi va râmâne întotdeauna liberal şi că PNL nu mai este demult un partid liberal. Nimeni nu şopteşte un cuvânt despre faptul că deja, la nivelul conducerii PNL, se punea problema excluderii lui Tăriceanu din partid (n.n.: înainte ca el să demisioneze din PNL), aşa cum o dovedeşte şi declaraţia publică a lui Antonescu din acele zile, prin care îl soma pe Tăriceanu sa decidă dacă mai doreşte să reprezinte şi să facă parte din PNL. Cu alte cuvinte, îl ameninţa cu excluderea. Chiar dacă nici unul dintre oamenii care conduc Partidul Naţional Liberal nu a recuoscut oficial, e limpede că se pregătea excluderea lui Tăriceanu din partid.

Tăriceanu a fost Prim Ministru al României. A fost practic, primul om în stat după Preşedinte. Excluderea sa din PNL de către Antonescu, indiferent de cum ar fi fost făcută, ar fi însemnat o umilinţă uriaşă pentru un om care a condus Guvernul României timp de 4 ani. În nici o ţară din lumea civilizată, foştii prim-miniştrii nu au fost vreodată excluşi din partidele lor de către cei care le conduceau, pe motiv că nu erau de acord cu politica partidelor respective.

Imaginaţi-vă ce ar fi însemnat pentru Tăriceanu un titlu mare de ziar, pe prima pagină: FOSTUL PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI TĂRICEANU EXCLUS DIN PNL DE ANTONESCU! Orice om normal ar fi făcut la fel în locul lui, adică ar fi plecat înainte să fie exclus şi umilit.

Ieşirea din ALDE

Până în 2014, PNL a făcut parte din ALDE, care este Alianţa Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa. În mod tradiţional, această alianţă reprezintă liberalismul european. Toate partidele liberale din Europa fac parte din ALDE.
Fără să-şi consulte colegii de partid din teritoriu, Antonescu şi echipa sa a hotărât părăsirea ALDE de către PNL şi trecerea la PPE (Partidul Popularilor Europeni). Acest lucru a însemnat pierderea identităţii liberale a PNL şi înscrierea definitivă a PNL pe orbita de influenţă a lui Băsescu. Să nu se uite că Băsescu este unul dintre 12 şefi de stat sau de guvern din Europa care reprezintă mişcarea populară în ţara lor.

În luna februarie 2014, pe când PNL se afla încă în USL, Antonescu negocia trecerea PNL la populari, fără să-şi informeze colegii de alianţă (PSD şi PC) de acest lucru. Toate motivele invocate după aceea de Antonescu pentru a rupe USL sunt prin urmare, mincinoase. E ca şi cum ai vinde aceeaşi maşină de două ori, la doi oameni diferiţi şi ai lua banii de la amândoi.

Tăriceanu a părăsit PNL după ce Antonescu a anunţat trecerea PNL la PEE. Tăriceanu a declarat atunci că, cităm, „este aproape de neînţeles cum o asemenea decizie poate fi luată cvasi-instantaneu, fără nicio dezbatere în cadrul partidului, ca şi când abandonarea principiilor şi ideologiei cu care te-ai identificat este un lucru firesc. O asemenea trădare, după mine, este inacceptabilă şi în asemenea condiţii eu nu mă regăsesc în alegerea pe care PNL a făcut-o de a se alătura PPE.”

În realitate, ieşirea PNL din USL a fost o comandă politică venită din partea popularilor europeni (PPE) care doresc ca toate partidele de dreapta din România să se unescă, tocmai pentru a fi controlate mai uşor.

Cine sunt în realitate popularii europeni?

Popularii europeni reprezintă un curent politic apropiat de creştin-democraţie. Teoretic, curentul popular este un rezultat al eforturilor de integrare europeană, însă, în realitate, ei nu fac altceva decât să apere şi să promoveze interesele marilor corporaţii transnaţionale. Nici un popular nu va apăra vreodată interesul naţional al vreunei ţări. Popularii sunt adepţii globalizării cu orice preţ. Acest lucru nu se spune însă oficial, deoarece nimeni nu are interesul ca oamenii să afle adevărul. 

Corporaţiile transnaţionale nu urmăresc decât profituri cât mai mari şi înrobirea ţărilor în care acţionează. Instrumentele prin care acţionează corporaţiile sunt organismele internaţionale care susţin oficial că ajută ţările cu probleme economice: FMI (Fondul Monetar Internaţional), Banca Mondială, etc. Reţeta pentru înrobirea unei ţări este simplă: guvernul face un împrumut de la FMI sau Banca Mondială, dar banii împrumutaţi sunt plătiţi tot corporaţiilor transnaţionale care au câştigat dreptul de exploata resursele acelei ţări, sub forma contribuţiei la investiţiile pe care corporaţia le face în ţara respectivă. Vă amintiţi de primul împrumut al României de la FMI? Dar de Roşia Montana? Băsescu a susţinut şi primul nostru împrumut de la FMI şi proiectul prin care Gold Corporation dobândea dreptul de a exploata aurul din Munţii Apuseni, pe un preţ de nimic, jefuind practic bogăţia unei ţări întregi.

Toate aceste politici sunt susţinute de popularii europeni. UDMR, PDL, PNL, PNTCD, PMP (Partidul Mişcarea Populară - condus de Elena Udrea), precum şi partidul Forţa Civică, fac parte din PPE. Acest lucru explică de ce Traian Băsescu a fost apărat de puterile europene atâta timp, în ciuda tuturor ilegalităţilor pe care le-a comis. Cei care l-au susţinut chiar şi atunci când a încălcat flagrant legea sunt popularii europeni. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cea care l-a apărat pe Băsescu de atâtea ori, este preşedinta Uniunii Creştin Democrate din Germania, partid care de fapt, conduce curentul popular european.

Este important să se înţeleagă faptul că liberalismul, ca doctrină, s-a născut în lumea anglo-saxonă şi că liberalii englezi, care sunt moştenitorii şi continuatorii liberalismului clasic, au rămas în ALDE, astfel că părăsirea ALDE de către PNL înseamnă, în realitate, părăsirea doctrinei liberale şi prin urmare, pierderea identităţii liberale.

PNL este azi orice, numai partid liberal nu. Aşa numitul curent popular este echivalentul nedoctrinar al creştin democraţiei.

Fuziunea cu PDL

Imediat după ieşirea din ALDE şi trecerea la populari, PNL a decis să se unească cu PDL, fostul partid al lui Traian Băsescu. Această unificare a fost dictată de PPE. La fel ca şi în cazul părăsirii USL sau al ieşirii din ALDE, conducerea PNL a decis fuziunea cu PDL fără să îşi consulte proprii membrii, fără să îi întrebe dacă sunt sau nu de acord cu această decizie. Aceste decizii au fost luate de un grup restrâns de oameni, din jurul lui Antonescu şi Klaus Johannis, actualul preşedinte al PNL.

În urma unirii dintre PNL şi PDL a rezultat ACL, adică Alianţa Creştin Liberală, care, după anul electoral 2016, se va transforma din nou în PNL, adică va adopta din nou numele de Partidul Naţional Liberal.

Dacă vă întrebaţi de ce tocmai atunci, răspunsul este simplu: pentru că numai aşa îi pot păcăli pe alegătorii care nu văd cu ochi buni unificarea dintre PNL şi PDL. Sunt foarte mulţi liberali care nu sunt de acord cu fuziunea cu PDL, după cum sunt foarte mulţi membrii PDL care nu sunt de acord cu această unificare.

Practic, nici una dintre deciziile importante din ultima perioadă de către Antonescu şi Johannis nu a fost luată cu consultarea membrilor PNL. Toate deciziile au fost luate de un grup restrâns de oameni, din Biroul Politic Naţional. Această unificare a însemnat pierderea definitivă a identităţii liberale pentru PNL.

Ultima declaraţie a lui Johannis, prin care acesta critica suspendarea lui Băsescu din iulie 2012, arată clar că acesta este susţinătorul regimului Băsescu. Puneţi cap la cap toate aceste informaţii şi întrebaţi-vă pe cine reprezintă de fapt Alianţa Creştin Liberală (PNL-PDL) şi Klaus Johannis!

Facem un pronostic: că, după alegerile din 2016, PMP condus de Elena Udrea se va uni cu noul PNL rezultat din fuziunea dintre actualul PNL şi PDL! Şi astfel, dintr-o singură mişcare, toţi cei care au fost slujitorii regimului Băsescu vor fi salvaţi şi îşi vor păstra privilegiile şi puterea. 

Fuziunea cu PDL a fost în realitate o predare necondiţionata a PNL în faţa foştilor săi inamici politici din PDL. La Congresul de fuziune, acest lucru a fost mai mult decât evident. Fuziunea PNL-PDL a fost de fapt orchestrată din umbră de Basescu şi PPE. Ea a fost dublată de fuziunea PDL cu Forţa Civică, partid popular şi creştin-democrat, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 şi 7 mai 2012, ministru de externe al României între anii 2004-2007, director al Serviciului de Informaţii Externe al României între anii 2007-2012 şi unul dintre suporterii fanatici ai lui Basescu.

Prin această fuziune, care ignoră voinţa majorităţii liberalilor din România, s-a desăvârşit planul lui Traian Băsescu de a conduce viitoarea Opoziţie. Este evident ca păpuşarul din umbră este Băsescu. Această fuziune confirmă că decizia de a rupe USL luată de Antonescu a fost rezultatul unor înţelegeri secrete dintre acesta, Băsescu şi PPE. Ulterior, Antonescu a fost sacrificat, iar la conducerea PNL a fost impus Klaus Johannis.

Problema USL

USL a fost un răspuns al democraţiei în faţa abuzurilor regimului Băsescu. Această alianţă s-a constituit pentru a scoate România din situaţia dezastruoasă provocată de guvernarea Boc-Băsescu-Udrea. Platforma USL din alegerile generale din 2012 a fost de fapt un program de redresare treptată a României şi de revenire la normalitate.

Momentul cheie a fost referndumul de demitere a lui Traian Băsescu din iulie 2012. Atunci 7,4 milioane de cetăţeni au votat plecarea lui Basescu de la Cotroceni. Majoritatea celor care au votat atunci pentru demiterea lui Băsescu, au votat USL şi în alegerile generale din toamna anului 2012, în speranţa că această alianţă va duce la prăbuşirea regimului Băsescu. De aceea, părăsirea USL de către PNL a însemnat de fapt trădarea celor 7,4 milioane de alegători care au votat la referendum pentru destituirea lui Basescu si a milioanelor de români care au votat USL în alegerile generale din 2012.

Părăsirea USL a fost o decizie unilaterală, luată fără să se ceară opinia membrilor PNL sau a cetăţenilor României. Prin această mutare, Băsescu a înfrânt pe moment spiritul USL. Ulterior, ca sa ascundă trădarea, liderii PNL au invocat necesitatea unificării dreptei.

Câteva aspecte foarte importante

Trebuie să se înţeleagă faptul că dreapta înseamnă mai multe tipuri de doctrine. Creştin-democraţii sunt de dreapta, liberalii de centru-dreapta, dar, ca doctrine sunt foarte diferite. Nu intrăm în detalii, însă a unifica creştin-democraţia cu liberalismul înseamnă automat renunţarea la una dintre doctrine. Exact ceea ce s-a întâmplat la Congresul de fuziune dintre PNL şi PDL, congres în care liberalismul a fost nimicit. A unifica nu este totuna cu a constitui o alianţă. PNL şi PDL au fuzionat, nu au constituit o alianţă propriu-zisă, iar asta s-a văzut clar din deciziile adoptate la Congresul de fuziune, în care s-a stabilit un calendar de fuziune, al cărui final este formarea unui aşa-zis nou partid liberal.

Problema este că, aşa cum spuneam mai sus, acest nou partid zis liberal, nu este deloc liberal, este unul popular, prin chiar apartenenţa lui la Partidul Popular European (PPE).

USL nu a fost o fuziune între PNL, PSD şi PC. A fost o alianţă care avea un scop precis, acela de a întoarce România de pe drumul greşit pe care o aruncase Traian Băsescu şi oamenii lui. Asemenea alianţe se încheie peste tot în lumea democratică. Germania a fost condusă, după cel de-al doilea război mondial, de a alianţă între creştin-democraţi (dreapta) şi social-democraţi (stânga), alianţă care a rezistat 47 de ani. Nimeni nu a spus atunci că social-democraţii germani şi-au pierdut identitatea social-democrată sau că partenerii lor creştin-democraţi şi-au pierdut identitatea creştin-democrată prin această alianţă. A fost o alianţă care a servit intereselor Germaniei şi nu unuia dintre cele două partide.

Acelaşi lucru trebuia să fie valabil şi în cazul USL. USL trebuia să reziste până la eliminarea completă a regimului Băsescu şi până la revenirea României la normalitate.

Tăriceanu a înţeles foarte bine impasul în care va intra România prin ruperea USL de către Antonescu şi de aceea, înainte de a părăsi PNL, a făcut tot posibilul ca USL să nu se rupă.

Tăriceanu a demisionat din PNL doar în momentul în care a înţeles că nu se mai putea face nimic şi că se pregătea excluderea sa din PNL.

Înfiinţarea PLR

Tăriceanu a înţeles că dispariţia PNL ca partid liberal reprezintă o pierdere uriaşă pentru România. Din acest motiv, el a luat decizia de a înfiinţa Partidul Liberal Reformator (PLR), care să asigure continuarea tradiţiilor şi doctrinei liberale în România. Astfel, pe 2 august 2014, a avut loc Congresul de constituire a PLR, partid care deja a fost înscris în ALDE, ca membru cu drepturi depline. Tariceanu a rămas fidel ideilor liberale. Nu si-a schimbat doctrina şi nici nu a plecat la alt partid, de altă orientare politică.

Nu trebuie să uitaţi că, timp de 4 ani, între 2004 şi 2008, Tăriceanu a fost singurul care i-a ţinut piept lui Traian Băsescu şi că, în acest moment, prin platforma sa politică şi prin programul său, PLR a rămas de fapt, singurul partid liberal din România.

PROCES - VERBAL încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului Local Municipal Târgu-Mureş din data de 16 septembrie 2014

Succes în noul an şcolar!

DRAGI ELEVI, PROFESORI ŞI PĂRINŢI

Din timpurile vechi, când dascălul, preotul şi primarul, erau primii oameni în sat chiar şi azi, când profesorul e clasat încă la coada ierarhică a societăţii româneşti, prima zi de şcoală este o sărbătoare. E începutul unui nou an al învăţăturii sau poate al învăţării? 

De la copiii de grădiniţă până la bobocii liceeni curioşi şi plini de o falsă siguranţă, în spatele cărora se ascunde teama noului început, se îndreaptă către şcoală, acolo unde îi aşteptăm noi, dascălii. 

Nu mai suntem atât de blamaţi, desconsideraţi, de neimportanţi pentru cei care ne conduc. Acum nu mai avem promisiuni, ci chiar realizări de întregiri de salarii, ne-a revenit dreptul de transfer şi detaşare, am scăpat de încleştarea care ne sufoca uneori. 

Prin har, dăruire şi competenţe, să aprindem în elevi acea scânteie a curiozităţii, a dorinţei de cunoaştere specifică tineretului. 

Este important ca părinţii să ne fie alături, promovând un parteneriat pentru educaţie activ, stabil şi de durată, fiindcă doar astfel capătă viabilitate speranţele şi idealurile copiilor. 

Să nu uităm însă că şi noi am fost cândva tineri rebeli, chiar dacă la o altă scară şi la o altă dimensiune. Eu cred că tuturor, atât copiilor, cât şi adolescenţilor de astăzi, le este mult mai greu, deoarece societatea în care trăim nu mai oferă modele, ţinte, valori. 

Haideţi ca noi, profesorii lor să le arătăm viitoare ţeluri şi să-i învăţăm cum cinstit şi frumos să ajungă la ele. Cu siguranţă acestea vor fi un prim pas în vindecarea acestei naţiuni, pentru că totul porneşte de la educaţie şi educare. 

Informaţi-vă cu răbdare, străduinţă, dorinţă de muncă şi vom reuşi. Mintea celor cu care lucrăm e încă plină de inocenţă. Noi putem să-i învăţăm să-şi găsească drumul în viaţă, corect, cinstit şi cu fruntea sus.

Vă doresc mult succes în noul an şcolar! 

Hramul Bisericii Ortodoxe din Filitelnic

Pe 8 septembrie, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, cunoscută şi sub numele „Sfânta Marie Mică“, prima sărbătoare din cursul noului an bisericesc ce a început cu data de 1 septembrie, îşi serbează hramul numeroase parohii şi mănăstiri. Între lăcaşurile de rugăciune care îşi prăznuiesc hramul se află şi biserica ortodoxă din localitatea Filitelnic (comuna Bălăuşeri), păstorită de preotul Ioan Pop.

A fost o adevarată sărbătoare a întregului sat! Aproape toată suflarea satului a participat la slujbă. Au venit invitaţi, oameni aflaţi în trecere prin comună, rude ale sătenilor plecate de multă vreme din sat.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de părintele protopop de Sighişoara, Dan Ovidiu, alături de părintele paroh Ioan, părintele Man, din satul Senereuş şi părintele Vasile Bota din Parohia Chinari-Porumbeni.

La finalul liturghiei, părintele a ţinut un cuvânt de învăţătură pentru sutele de credinciosi prezenţi în biserica devenită neîncăpătoare, în care a subliniat că Maica Domnului este izvorul bucuriei întregii lumi- “bucuria tuturor celor necăjiţi”.

Masa de hram a avut loc in căminul cultural din localitate, sute de porţii de mâncare fiind pregătite şi în acest an pentru credincioşii veniţi la slujbă. Cheltuielile au fost suportate în mare parte de biserică şi enoriaşi.

 Biserica din Filitelnic a fost sfinţită în anul 2001 fiind construită pe locul unui mic teren de fotbal, prin grija părintelui paroh Ioan şi cu sprijinul enoriaşilor şi al donatorilor.

Circ la şedinţele Consiliului Local Tîrgu-Mureş - ultimul episod -

PROCES – VERBAL încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului local municipal Tîrgu-Mureş din data de 29 iulie 2014

S-a prezentat sinteza procesului-verbal al şedinţei ordinare din data de 8 iulie 2014. Din totalul de 23 consilieri locali, sunt prezenţi la începutul şedinţei 19 consilieri. Absentează d-nii consilieri Roman Ioana, Loghin Lucian, Sîmpălean Dan.

Dl. consilier Maior: - doamnelor şi domnilor, stimaţi consilieri, permiteţi-mi să deschid lucrările şedinţei ordinare a Consiliului local municipal Tîrgu-Mureş, din data de 29 iulie 2014.

În conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 2.135 din data de 24 iulie 2014, se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, care are loc marţi, 29 iulie 2014 orele 14.00, la sediul Municipiului Tîrgu-Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea ordine de zi. Aici am o rugăminte la dv., materialul nr. 12, pentru că sunt în sală mai mulţi oameni interesaţi, ONG-uri, îl discutăm după Informări, urmând ca restul materialelor să le discutăm apoi în ordine, de la punctul 3 în jos. Supun la vot ordinea de zi cu amendamentul făcut de mine, plus materialele în regim

de urgenţă.

Cine este pentru? – 19 voturi (unanimitate)

Cine este împotrivă? –

Cine se abţine? –

Ordinea de zi a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Punctul nr. 1 din ordinea de zi

Informare privind desfăşurarea vizitei membrilor delegaţiei Primăriei Municipiului şi Consiliului local municipal Tîrgu Mureş la Baja/Ungaria, în perioada 11 – 13 iulie 2014:

Informarea a fost însuşită de către domnii consilieri.

Punctul nr. 2 din ordinea de zi

Informare privind activitatea asistenţilor personali din cadrul Serviciului public de asistenţă socială în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iunie 2014:

Informarea a fost însuşită de către domnii consilieri.

Punctul nr. 12 din ordinea de zi

Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri privind imobilul situat în Municipiul Tîrgu Mureş, str. Mihai Viteazul nr. 15:

Dl. consilier Maior: - avem varianta IV a acestui proiect de hotărâre, pe care o supun la vot.

Dl. consilier Sabău: - domnule preşedinte, ştiu că s-a depus o cerere din partea dnei director de la Colegiul Unirea care ar vrea să ia cuvântul, v-aş ruga respectuos să supuneţi la vot cererea conform procedurii, cerere prin care doreşte să adreseze câteva cuvinte consiliului local.

Dl. consilier Maior: - dacă doriţi, o supun votului, dar eu aş trece peste material, după care o să vedem dacă îi dăm cuvântul, dacă aprobă consilierii locali.

D-na consilier Ciotlăuş: - de asemenea, aş dori şi eu să daţi cuvântul reprezentanţilor Colegiului Naţional Unirea care nu au fost informaţi despre această a patra variantă şi cred că au dreptul să ştie dacă această variantă va trece în această formă prezentată, cum îşi vor putea desfăşura activitatea şcolară după structura actuală a acestui colegiu. De asemenea v-aş ruga să votăm pe articole această variantă.

Dl. consilier Pui: - m-am uitat cu atenţie peste acest proiect, din păcate, nu este asumat, iniţiatorii nu l-au semnat există doar o singură semnătură, nu se aminteşte nicăieri de Colegiul Naţional Unirea, a mai fost un contract cu Colegiul Naţional Unirea şi nu a fost dus la bun sfârşit, şi atunci, ce garanţii ne prezintă acest nou contract, având în vedere faptul că celălalt a fost reziliat. Care este garanţia noului contract?

Dl. consilier Maior: - în ceea ce priveşte varianta IV, pot să-i asigur şi pe români şi pe maghiari că vor rămâne în continuare la Liceul Unirea nestingheriţi, iar în ceea ce priveşte dezbaterile, vă rog să le aveţi după şedinţă aşa cum o facem de fiecare dată.

Dl. consilier Sabău: - propun să votăm cele 6 articole pe rând, conform procedurii; nu hotărârea integrală. Este încă o problemă de procedură, vă rog să respectăm regulamentul, legislaţia în vigoare pe această chestiune, domnule preşedinte. Solicit votarea pe puncte.

Dl. consilier Maior: - o să supun la vot varianta IV aşa cum o aveţi în material, dacă nu trece, vom trece la votarea pe puncte.

Supun la vot varianta IV aşa cum o aveţi în material.

Cine este pentru? – 15 voturi

Cine este împotrivă? – 3 voturi (Ciotlăuş I., Pui S., Someşan C.)

Cine se abţine? –

Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. (Nu a votat dl. consilier Sabău O.)

Dl. Primar Florea: - domnilor consilieri, vă mulţumesc că nu aţi creat dintr-o non problemă o problemă şi că într-adevăr se reuşeşte să transmitem atât profesorilor români şi maghiari că într-adevăr avem toată dorinţa şi negocierea pe care am avut-o cu biserica este ca această unitate de învăţământ care constituie o emblemă a oraşului să rămână în continuare aşa cum a fost, din acest punct de vedere cred că nu are nici un rost să se întreţină psihoze sau tot felul de discursuri fără rost. Este un program pe termen lung, vă rog şi d-na director şi corpul profesoral de acolo, să nu întreţineţi isteria unor mediocrităţi care unii pleacă, alţii vin, unii pleacă la alte licee, întreţinând o non problemă. În rest, sigur că puteţi aborda oricum politic, dar mă bucur că nu politizaţi, pentru că nu cred că oraşul are nevoie de a genera noi conflicte. Liceul rămâne aşa cum ne-am angajat, aşa cum conducerea liceului cunoaşte, etc.

Punctul nr. 3 din ordinea de zi

Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local al Unităţii Administrativ Teritoriale – Municipiul Tîrgu Mureş pe anul 2014:

Dl. consilier Maior: - supun la vot proiectul de hotărâre. La acest material fac un mic amendament, m-a rugat dl. consilier Jozsa să supun spre aprobare str. Bucegi. Cu acest amendament supun la vot, cu suma de 100 de mii.

Cine este pentru? – 15 voturi

Cine este împotrivă? – 4 voturi (Ciotlăuş I., Sabău O., Pui S., Someşan C.)

Cine se abţine? – Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă.

Dl. consilier Sabău: - domnule preşedinte, rog insistent să respectaţi procedurile în vigoare, care trebuie să le aplicăm în şedinţele de consiliu local. Am solicitat votul pe puncte la proiectul de hotărâre, fiind o chestiune de procedură trebuie tratată preferenţial, pentru că aşa spune legea, nu că vreau eu. Oportunitatea, decizia, negocierile, am văzut prin forma de exercitare a votului. Domnule preşedinte, este un director al unui colegiu, aţi spus că veţi supune la vot cererea dânsei, ca să-şi spună punctul de vedere.

Dl. consilier Maior: - am spus că după şedinţă, la sfârşitul şedinţei, la discuţii.

Dl. consilier Sabău: - domnule preşedinte, eu vă rog, nu ridic tonul, vă rog să respectaţi procedura domnule preşedinte, pentru că unde nu se respectă legislaţia nu avem oportunitate, totul începe de la legalitate, domnule preşedinte. Dacă nu, mă văd nevoit să părăsesc şedinţa. Nu vreau să fac lucrul acesta.

Dl. consilier Maior: - supun la vot dacă d-nei director de la Liceul Unirea îi vom da cuvântul le sfârşitul şedinţei; cu vot deschis.

Cine este pentru? –

Cine este împotrivă? –

Cine se abţine? –

Număraţi voturile, domnule Sabău, să vedeţi dacă este legal sau nu. Am spus exact cum supunem votului.

Dl. consilier Ciotlăuş: - vă rog să respectaţi regulamentul şi procedurile pe care le avem în consiliul local. La fiecare proiect de hotărâre până acum s-a făcut dezbatere la momentul votului pe acel proiect de hotărâre. Este pentru prima dată când dv. veniţi cu astfel de propunere.

Dl. consilier Maior: - am supus la vot, s-a aprobat. Şi dv. aţi votat, dacă nu mă înşel. Trebuia să votaţi împotrivă, nu era nicio problemă.

Punctul nr. 6 din ordinea de zi

Proiect de hotărâre privind modificarea tarifelor de salubrizare pentru Municipiul Tîrgu Mureş:

Dl. consilier Maior: - am căzut de acord în comisia de buget, că datorită crizei prin care trece ţara şi oraşul, nu suntem de acord cu o modificare a tarifelor cu mai mult de 10%. Dacă nu sunt înscrieri, supun la vot materialul cu acest amendament.

Cine este pentru? – 15 voturi

Cine este împotrivă? – 3 voturi (Ciotlăuş I., Someşan C., Pui S.)

Cine se abţine? – Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. (Nu a votat dl. consilier Sabău O.)

Punctul nr. 10 din ordinea de zi

Proiect de hotărâre privind achiziţionarea în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş a imobilului situat pe str. Gheorghe Doja nr. 193:

Dl. consilier Maior: - comisia de buget a spus că dv. nu sunteţi de acord în principiu, că sunteţi doar, dacă se face un lucru să se voteze achiziţionarea.

D-na consilier Ciotlăuş: - nu sunt de acord cu acest proiect de hotărâre în primul rând pentru că nu se întrevede oportunitatea acestei achiziţii. Este doar o afacere imobiliară a acestei instituţii. Pe de altă parte, dacă vom vota acest material şi dacă prin oportunitatea lui considerăm că putem să aducem groapa de deşeuri în mijlocul cartierului, cred că este o mare greşeală.

Cred că este un oraş extrem de poluat şi trebuie să se găsească soluţii ca până când groapa de deşeuri nouă de la Sînpaul va fi pusă în funcţiune, să depozităm pe mai departe deşeurile acolo unde le depozităm din 2009, chiar dacă depozitul este neconform. Deci, la terenul din Cristeşti care este proprietatea primăriei şi în continuare acel teren dacă dorim să deservească depozit de deşeuri, poate să fie amenajat fără să investim încă sute de mii de euro în achiziţionarea unui spaţiu în cartierul Mureşeni în care să aducem depozitul de deşeuri.

Dl. consilier Maior: - propun la acest punct, se aprobă achiziţionarea din proprietatea SC First Investment Management SRL în proprietatea publică a Municipiului Tîrgu-Mureş, a imobilului situat pe str. Gheorghe Doja nr. 193.

Cine este pentru? – 15 voturi

Cine este împotrivă? – 3 voturi (Ciotlăuş I., Sabău O., Pui S.)

Cine se abţine? – 1 abţinere (Someşan C.)

Hotărâre a fost adoptată cu 15 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere.

Punctul nr. 5 – regim de urgenţă

Proiect de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier local a d-nei Ciotlăuş Ionela Claudia şi declararea ca vacant a unui loc de consilier local în Consiliul local municipal Tîrgu Mureş.

Dl. consilier Maior: - supun la vot proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? – 15 voturi

Cine este împotrivă? –

Cine se abţine? – 5 abţineri (Ciotlăuş I., Pui S., Sabău O., Someşan C., Jozsa T.)

Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 5 abţineri.

D-na Ciotlăuş: - evident, parcursul meu personal dar şi al colegului meu Pui astăzi încetează, în acest mandat, ca urmare a voinţei d-lui preşedinte Dobre, care şi-a subordonat interesele domnului primar. De asemenea, vreau să mulţumesc tuturor colegilor din Consiliul local pentru colaborarea pe care am avut-o sau nu am avut-o, aş vrea să mulţumesc colegilor din executivul primăriei pentru colaborarea pe care am avut-o sau nu am avut-o, şi nu în ultimul rând vreau să mulţumesc cetăţenilor care ne-au sprijinit într-un proiect politic, care au crezut într-un proiect politic pe care dl. preşedinte Dobre şi PNL l-a trădat.

Dl. consilier Pui: - mâine se împlinesc 5 ani de când sunt consilier în cadrul Consiliului local, vă mulţumesc tuturor pentru colaborare, tuturor celor care mi-aţi sprijinit proiectele sau chiar dacă nu mi le-aţi sprijinit, tuturor celor din executiv, cetăţenilor, îi mulţumesc d-lui Ciprian Dobre pentru retragerea sprijinului politic.

Punctul nr. 6 – regim de urgenţă

Proiect de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier local a d-lui Pui Sebastian Alexandru şi declararea ca vacant a unui loc de consilier local în Consiliul local municipal Tîrgu Mureş.

Dl. consilier Maior: - supun la vot proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? – 14 voturi

Cine este împotrivă? –

Cine se abţine? – 5 voturi (Pui S., Sabău O., Someşan C., Jozsa T., Soos Z.)

Hotărârea a fost adoptată cu 14 voturi pentru şi 5 abţineri.

Vă rog să faceţi propunere pentru preşedinte de şedinţă.

Dl. consilier Peti: - propun pe dl. consilier Bakos Levente.

Dl. consilier Maior: - supun la vot propunerea care s-a făcut.

Cine este pentru? – 19 voturi

Cine este împotrivă? -

Cine se abţine? –

Dl. consilier Bakos Levente va fi preşedintele viitoarei şedinţe de consiliu.

Dl. consilier Maior: - o invităm pe d-na director de la Colegiul Unirea, să-şi spună

punctul de vedere.

D-na Boar Teodora: - vă mulţumesc pentru această oportunitate de a mă adresa Consiliului local, de a mă adresa opiniei publice târgumureşene şi comunităţii mureşene.

Sunt convinsă că ne cunoaşteţi şi ne ştiţi. De ani de zile suntem ca şi şcoală, una din unităţile reprezentative ale judeţului. Nu trebuie să vă spunem mai mult de atât şi nici nu vrem, să mai spunem acest lucru.

De ceva vreme încoace se tot vehiculează idei, poveşti, presa ne mută dintr-o parte în alta sau oameni ne mută dintr-o parte în alta. Suntem un colegiu cu peste 1.240 de elevi, cu două secţii – română şi maghiară, cu un număr de clase care bănuiesc că este greu de egalat la nivel de Târgu-Mureş ca şi mărime a şcolii.

Am citit acest contract pentru că se va discuta probabil şi pe tema aceasta. Da, este un efort de a se găsi calea de mijloc, dar în numele colegilor mei pe care-i vedeţi în această sală, vreau să vă transmitem că dorim ca tot ceea ce se întreprinde acum înainte, să fie adus la cunoştinţa noastră, ca noi să ştim ce se discută şi ce se hotărăşte, pentru că deşi numele acestei şcoli nu este pomenit în acest material, nici în calitate de beneficiar, este doar o adresă pe care o avem noi acolo şi la care deocamdată funcţionăm, este pentru noi modalitatea în acest moment de a vă spune că dacă în timp se găseşte soluţia pentru investiţii, construcţii şi în acea clădire B despre care se tot discută în contract, nu o să avem suficient spaţiu.

Nu dorim să ne divizăm, noi suntem un întreg cu cele trei nivele de şcolaritate: primar, gimnaziu şi liceu. Aceasta este doleanţa noastră, sunt gândurile noastre, pentru că în momentul în care se ajunge la alte discuţii de alt tip, se vor afecta locuri de muncă, familii şi vor fi afectate nu doar prestigiul şi renumele şcolii, ci şi al oraşului. De aceea, acest contract dorim să aibă clauze clare care să fie şi în avantajul nostru al acestei şcoli.

Da, înţelegem multe dintre nevoi, dorim să participăm la o masă a discuţiilor unde să fim reprezentaţi corect. Doream să fim auziţi, să ştiţi că ştim aceste lucruri, am avut discuţii cu d-na director a Direcţiei şcoli, dar acest contract în acest format nu a ajuns la noi decât de pe site-ul Consiliului local. Vă mulţumim şi vă rog să gândiţi bine, că într-o clădire trebuie să încapă mai încolo, peste câţiva ani, două şcoli, nu una, lucru care pentru noi Colegiul Unirea nu se poate, noi nu mai avem spaţiu. Asta vreau să luaţi în considerare, să le gândiţi foarte bine. Atât am avut de spus, decizia este la mâna dv. nu la noi.

D-na consilier Someşan: - doresc să vorbesc doar după ce am auzit-o pe d-na director de la Colegiul Unirea, pentru că sunt câteva săptămâni dacă nu luni, de când stăm cu sufletul la gură pentru spiritul unei şcoli. O şcoală nu se clădeşte într-o zi, un spirit al unei şcoli nu se formează într-o zi şi faptul că dintr-un liceu industrial a ajuns colegiul nr. 1 al judeţului, înseamnă foarte mult. S-au luat hotărâri „cu cuţitul la gât”.

Ceea ce consider eu că este imoral, este că punem în balanţă un colegiu care este Unirea, cu tot felul alte lucruri. Povestea cu această clădire care este în chirie, se ştie de multă vreme, de ani de zile. Au fost prefecţi cu mandat întreg care nu au luat nici un fel de hotărâre. Este simplu să laşi lucrurilesă ajungă pe ultimul pas şi să aştepţi să ce?

Apreciez bunăvoinţa tuturor de a încerca să salveze un spirit pentru educaţie, dar să fi adus în situaţia să iei hotărâri pentru că nu ai încotro, pentru că în toamnă elevii trebuie să înceapă cursurile undeva, este o situaţie imorală în care ne-au pus iniţiatorii acestui proiect de hotărâre.

Poate ar trebui să luăm în considerare că nu întotdeauna viaţa de chiriaş este cea mai bună. Poate din atâtea investiţii câte se fac în acest oraş, cei care au fost odată absolvenţi la Unirea, cei care au fost părinţi de absolvenţi, cei care au avut pixul în mână cum am auzit deseori această expresie în primărie, ar trebui să gândească foarte bine pentru viitor şi să nu mai stăm nici în corzi, nici în colţ, nici cu capul plecat nici să nu ne facem că nu ştim ce vorbim.

Dl. consilier Sabău:- această şedinţă este cea care mi-a lăsat cel mai amar gust, aş vrea de asemenea să vă spun că eu nu am votat la materialul cu Colegiul Unirea dintr-un singur motiv, nici împotrivă şi nici abţinere, pentru că nu a fost respectată procedura, nefiind respectată procedura nu am vrut să particip la modul în care s-a procedat pe acel vot. De asemenea, cu scuzele prealabile, domnule senator, poate ar fi bine când mergeţi la Bucureşti, să vă aplecaţi mai atent pe legislaţia administrativă, ca asemenea derapaje de la reguli stabilite în legi, să nu se mai întâmple în administraţia publică locală.

Dl. consilier Peti: - eu îi mulţumesc d-nei director pentru responsabilitatea cu care a tratat de-a lungul timpului chestiunea asigurării continuităţii şi stabilităţii Colegiului Naţional Unirea şi vă mulţumesc pe această cale că am fost invitaţi alături de dl. preşedinte Dobre şi dl. Viceprimar Maior la festivitatea de absolvire, când am observat şi ne bucură pe de o parte acest aspect, foarte mulţi elevi de la Colegiul Naţional Unirea au fost admişi la universităţi de prestigiu în afara graniţelor ţării.

Cu ocazia discursurilor de la festivitate a fost un lucru cert cel puţin din partea politică, faţă de profesori, conducerea şcolii şi părinţii şi elevii Colegiului Naţional Unirea, că politicul nu se va implica niciodată în asigurarea calităţii învăţământului, dar desigur, pe baza obligaţiei legale vom face tot ceea ce ţine de noi de a asigura condiţii excelente, remarcabile ca şi infrastructură acestui proces educaţional şi eu sunt convins că dacă fiecare parte îşi canalizează eforturile în direcţia pe care are posibilitatea să-l influenţeze, eu sunt convins că Târgu-Mureşul de mâine va arăta mult mai frumos şi mult mai bine, mai liniştit, sigur, şi elevii noştri eminenţi nu vor părăsi ţara. Haideţi să conlucrăm în acest spirit.

Dl. consilier Maior: - referitor la cei care au terminat liceul Unirea, şi eu am terminat la Unirea şi am spus-o şi la manifestare că românii şi maghiarii vor rămâne cel puţin, spuneam atunci 15 ani. Eu mă bucur că vor rămâne cel puţin 20 de ani. În ceea ce priveşte unele spirite pe care unii încearcă să le pună în gura unora sau altora, eu aş rămâne şi voi rămâne de principiu că Liceul Unirea va rămâne al românilor şi maghiarilor cel puţin 20 de ani.

D-na consilier Ciotlăuş: - dincolo de vorbele frumoase, atât ale d-nei director, ale dv., domnule preşedinte, cât şi ale colegilor mei, ale d-lui viceprimar Peti Andrei, vreau să ţineţi minte şi în timp să ne aducem aminte cu toţii, că ceea ce va rămâne pentru Colegiul Unirea este ceea ce astăzi s-a votat, adică această variantă a IV-a în care la adresa Mihai Viteazul nr. 15 din Tîrgu-Mureş se înfiinţează Colegiul Romano Catolic.

De asemenea, este bine ca toată lumea să înţeleagă că acest contract este identic cu contractul precedent care a fost încheiat pe o perioadă de 15 ani de zile şi din vina managementul celor care conduc astăzi Primăria Tîrgu-Mureş, el a fost reziliat datorită neîndeplinirii obligaţiilor contractuale.

Nimic nu ne garantează astăzi chiar dacă aruncăm cu vorbe mari, că peste un an doi sau trei cineva din această primărie îşi va ţine obligaţiile asumate în acest contract şi într-adevăr peste 15-20 sau 30 de ani Colegiul Naţional Unirea va avea acolo un loc asigurat.

Dl. senator Paşcan: - vă mulţumesc că-mi daţi prilejul să mă adresez consiliului local, o fac doar pentru că am fost invocat în două rânduri, o dată cu trimitere la funcţia de prefect, m-am simţit vizat pentru că nu am făcut nimic legat de Unirea, cu ghilimelele de rigoare, şi apoi, în mod direct de către dl. consilier. Un prefect oricine ar fi fost el, nu avea cum să se imixteze într-un contract pe rol, într-o relaţie contractuală dintre Consiliul local şi proprietarul clădirii Unirea. Nu un prefect impune cui aparţine o cădire şi nici cum se desfăşoară procesul de învăţământ, ba din contră, veghează la respectarea legalităţii. În ce priveşte susţinerea d-lui Sabău, nu un parlamentar va modifica legea administraţiei publice locale care din punctul meu de vedere este cât se poate de clară. Dv. funcţionaţi aici în temeiul unui regulament pe care vi l-aţi aprobat.

Dacă îl respectaţi sau nu regulamentul pe care dv. vi l-aţi aprobat, nu este treaba senatorului şi a nici unui parlamentar, legea administraţiei, sigur este perfectibilă, poate fi îmbunătăţită, dar nu poate obliga să vă respectaţi propriul regulament. În al treilea rând, fireşte că mă preocupă situaţia Colegiului Naţional „Unirea”, eu mă aşteptam ca d-na director să invoce faptul că un astfel de contract probabil nu este favorabil actualei instituţii întrucât s-a văzut, s-a constatat prin funcţionarea anteriorului contract, din păcate, proprietarul clădirii nu a efectuat investiţiile necesare, nu a investit în această clădire lăsând totul la latitudinea chiriaşului. Eu cred că dacă acest contract a fost prelungit şi în continuare va rămâne în această situaţie, respectiv acest colegiu de elită să nu aibă laboratoare puse la punct, să nu se poată face investiţii eventual ca să poată fi deduse din chirie şi nu se acceptă acest lucru şi nu se va îmbunătăţi relaţia contractuală, din acest punct de vedere are de suferit colegiul, implicit cadrele didactice şi elevii care-l compun.

Din punctul meu de vedere, cred că aceste lucruri pot fi mediate, discutate şi să se stabilească principial în cel fel se va reacţiona în continuare, iar dacă nu, aici mă aşteptam să fie un imperativ al conducerii liceului, să solicite administraţiei publice locale, consiliului local, să găsească o altă formulă, variantă, implicit prin mutarea colegiului într-un al loc, prin construirea unei noi clădiri sau prin mutarea în una care există în momentul de faţă un liceu pe cale de a se desfiinţa. S-au făcut astfel de comasări şi se pot continua.

Dl. consilier Maior: - mulţumim, domnule senator, rămânem în acelaşi optimism, Colegiul Unirea rămâne cel puţin 20 de ani, am votat 15 miliarde pentru a se pune la punct Colegiul Unirea, începem să-l punem la punct într-o lună de zile şi o să vedeţi ce schimbări vor fi. Restul sunt poveşti şi sloganuri politice. Declar şedinţa încheiată. Nemaifiind alte discuţii la ordinea de zi, lucrările şedinţei ordinare a Consiliului local se încheie.