Românii au preluat cuvântul liberalism din franceză, fără diferenţe în pronunţie şi nesemni-ficative în scriere (libéralisme), care la rândul său provine din latinescul „liberalis” (de om slobod, nu rob). Etimologia lui liber este grea, dar este înrudit cu grecescul ,, έλεύθερος ”.
Sprijinindu-se etimologic pe substantivul libertas şi pe adjectivul liberalis, liberalismul a rămas un subiect de dispută teoretico-doctrinară, pentru că „neputând fi prins în tuşe sigure şi în definiţii standard” se prezintă ca un organism în permanentă mişcare, fapt care îl salvează de la osificare. (prof. Ion Pohoaţă)
Potrivit Wikipedia, liberalismul este o doctrină politică şi economică ce proclamă principiul libertăţii politice şi economice a indivizilor şi se opune colectivismului, socialismului, etatismului şi, în general, tuturor ideilor politice care pun interesele societăţii, statului sau naţiunii înaintea indi-vidului. Individul şi libertăţile sale constituie elementul central al întregii doctrine liberale.
Encyclopedia Britannica defineşte liberalismul ca fiind doctrina politică şi economică ce subliniază drepturile şi libertăţile individuale şi nevoia de limitare a puterii guvernării (administraţiei, autorităţii, conducerii).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu