miercuri, 11 mai 2011

10 mai, Ziua naţională a României între 1866-1948

10 mai 1866: Carol I al României depune jurământul în faţa Parlamentului României. Ziua Regelui, Ziua naţională a României între 1866-1948. În anul 1881 Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881).

Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf şi a fost întâmpinat de o mulţime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La Băneasa i s-a înmânat cheia oraşului. Şi-a rostit jurământul în limba franceză: “Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială”.

Domnia lui Carol I a început, de fapt, în aprilie 1866, odată cu intrarea sa în ţară. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române în 1947.

sâmbătă, 7 mai 2011

7 MAI 1986 – CEA MAI GLORIOASĂ ZI A FOTBALULUI ROMÂNESC

7 mai 1986 a fost cu siguranţă cea mai glorioasă zi a fotbalului românesc. Campioana României F.C. STEAUA BUCUREŞTI ajungea în finala Cupei Campionilor Europeni, fiind prima echipă din estul Europei (blocul comunist) care reuşea o astfel de performanţă.
Finala s-a disputat pe pământ spaniol, la Sevilla pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan în faţa a 70.000 de spectatori, adversară fiind titrata F. C. Barcelona. A fost un meci frumos, cu ocazii la ambele porţi în care STEAUA juca ca o echipă care merita să fie prezentă într-o finală de Cupa Campionilor. Fac o plecăciune de respect în faţa următorilor jucători care mi-au umplut inima de bucurie şi mândrie că sunt stelist: Duckadam - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu - Bălan (72 Iordănescu), Bölöni, Majearu, Balint - Lăcătuş, Piţurcă (112 Radu II).
După expirarea celor 90 de minute regulamentare, s-a trecut la reprizele de prelungiri însă scorul a rămas 0-0. S-a trecut la loviturile de departajare, unde portarul Stelei, Helmuth Duckadam avea să stabilească un record în fotbal, apărând patru penalty-uri consecutive. Nimeni nu a reuşit să doboare recordul lui Duckadam care rezistă şi acum. Golurile lui Marius Lăcătuş şi Gavrilă Pele Balint aveau să aducă Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti. Steaua era antrenată de Emerich Jenei secundat de Anghel Iordănescu, care a şi jucat în acel meci.